Despre mâncare, cu Oana Teodora

Am aflat că dacă stai toată ziua pe canapea cu câinele în brațe și te uiți pe TLC la emisiuni cu obezi care slăbesc, te îngrași. Și tu și câinele tău. Asta după ce am tot fost cu Cara la doctor să văd de ce scoate un zgomot ciudat pe nas până am găsit un medic foarte drăguț care ne-a zis “Ce faci, grasele, nu prea te plimbi, a?”. Așa că am fost azi la doctorul Carei să ne dea o dietă, iar pentru că am plimbat-o mai mult decât de obicei, acum mă recompensez cu un burger de la Re:Modelier unde poți să ți-l construiești tu singur și dacă nu e bun, e vina ta.


Ah, la Modelierul ăsta 2.0 poți să îți construiești singur și salata dacă ești din ăla care mănâncă salată. Nu știu dacă e la fel și la Modelierul original pentru că ieri când am fost, de fapt, când am încercat să merg, era plin. Bine, mă, ați ajuns voi primii. Să vă stea în gât! Ba nu, să vă îngrășați și voi! Așa. Băgați și niște TLC.


Din păcate, Re:Modelier este foarte aproape de casă și, din păcate, s-a făcut frumos afară așa că reușesc să îmi mișc fundul cu forme de TLC până acolo și, din fericire, nu livrează acasă.

Relația mea cu mâncarea e una foarte importantă. Adică, cum să vă zic, n-aș merge chiar așa departe să spun că e mai importantă decât multe alte relații pe care le am eu. Ba da. Adică sunt unele seri în care nu vreau să ies din casă pentru că prefer să mă îmbrățișez cu niste paste al forno de la Borsalino sau cu un burger vegetarian de la Vivo sau cu un burger vegetarian de la 3Kombinat sau cu un burger vegetarian de la Aria Burger sau cu orice fel de burger vegetarian pentru că sunt o sinistră și îi încerc pe toți. Nu cred că interesează pe cineva, dar am chiar și o listă în telefon unde dau note burgerilor pe care îi încerc. Haplea.

În afară de burgeri vegetarieni, mai am o obsesie să găsesc cele mai bune spaghetti AOP (aglio, olio e peperoncino) și deocamdată m-au incântat doar cele de la Horoscop de la Unirii, dar ăia nu îmi livrează la mine pe canapea, așa că nu abuzez de ele. Din fericire. Ah, și dacă știe cineva unde se fac spaghetti Cacio e pepe în București, vă rog, vă rog, vă rog, spuneți-mi și mie. Am mâncat doar în Târgu Mureș, și, deși – repet – sunt sinistră și fac multe sacrificii absurde pentru mâncare, parcă totuși nu m-aș deplasa chiar atât de mult pentru o poftă. Dar mai e timp.

Totodată, caut pizza care să fie pizză adevărată, adică din aia care să mă facă să mă simt în Italia chiar aici pe canapeaua cu pricina. Am găsit la Vecchia Napoli ceva care mie mi se pare apropiat (plus că vine în 20 de minute acasă!), dar cred că cea mai bună de până acum e cea de la Camionetta care, din păcate, va fi toată vara la Spațiul M60, locul meu preferat din acest București care are un gin tonic care mi-a marcat viața. Partea bună e că de vineri de când se va redeschide Spațiul, o să fac în fiecare zi ture pe jos pe Victoriei până acolo și înapoi, așa că putem spune că mă apuc de sport. De vineri, nu de luni ca toți fraierii.

Ah, ce mi se pare tare la Re:Modelierul ăsta de aici e că nota de plată vine într-un plic. Adică să le dai banii în plic. S-or fi inspirat de la vecinii din casa aia mare din Piața Victoriei……..


Oricum, cele mai bune paste pentru care mă și deplasez sunt la Shift și la Alt Shift. Paste Primavera și ălea cu ciuperci și mix de semințe sunt… ar trebui să primesc discount că le comand așa des.

Mă rog, îmi chiorăie mațele și mi se răcește burgerul.

Toodles!

PS: Să mergeți la Gargantua Kiseleff că e foarte, foarte frumos și să mâncați cremă de broccoli că e foarte, foarte bună. Și salata cu halloumi! (Gargantua și Pantagruel fac parte dintr-un lanț de restaurante de fine dining, așa că prețurile sunt pe măsură. Io v-am zis!)

Ce bar frumos! Am băut Kir Royal aici într-un pahar superb.

PS2: Să mergeți la Kane World Food Studio dacă vreți să mâncați pancakes cu caramel și banane și o chestie crocantă într-un loc foarte, foarte frumos. (Se pronunță “cane” ca și cum ar avea accent pe E, nu “chein”!)

 

 

PS3: Dacă vă interesează să vă îngrașați și voi cu ce mănânc eu, vă mai zic. Ah, și îmi cer scuze pentru pozele pe care le fac când îmi e foame, știu că se poate mai bine.

 

Urmărește-mă pe Facebook aici!

Advertisements

2 Comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s