Pentru că avem 30 de ani și nu avem nimic.
Trăim de la salariu la salariu și singura noastră șansă de a avea propria noastră casă este fie dacă o primim de la părinți, fie dacă facem un credit pe care va trebui să îl plătim cam tot restul vieții noastre și care chiar riscă să ne mănânce și câțiva ani din viață pentru că este o povară să trăiești în fiecare zi cu gândul că dacă îți pierzi job-ul, rămâi în stradă.
Va trebui să te trezești în fiecare dimineață și să te duci la munca pe care e posibil să o detești, dar de care depinzi întru totul.
Facem școli și cursuri și învățăm singuri acasă și ne dăm peste cap să creștem în valoare pe piața muncii, dar piața vrea să ne dea în cap și să ne țină în continuare pe salariul ăsta anxiogen.
Avem probleme emoționale pe care ni le diagnosticăm pe net pentru că ele sunt atât de profunde încât nici nu ne trece prin cap să mergem la terapie, iar când ne trece totuși prin cap să mergem, de unde bani? Sunt puține organizații care oferă psihoterapie gratis, iar pentru a beneficia trebuie în general să îndeplinești anumite criterii (să prezinți anumite vulnerabilități obiective cum ar fi: să fii victimă a unei infracțiuni, să fii părinte singur, să ai anumite probleme medicale grave, să aparții unei minorități, deci să fii amărât cu acte în regulă). Dacă ai un job fulltime și ești aparent funcțional îți cam plătești singur.
Apoi, cum stăm noi așa pe net și încercăm să fim mindful și să ne împăcăm cu noi înșine pe Youtube ajungem să dăm peste site-urile sau conturile acestor influențări care trăiesc pentru a ne arăta nouă cum să ne trăim viața, ce să consumăm, ce să cumpărăm, unde să mergem, ce să gândim și de ce. Par a avea o viață luxoasă și echilibrată pe care și-au construit-o din nimic. Mergem la culcare puțin mai frustrați și obosiți și mâine dimineață trebuie să ne trezim iar să mergem la muncă, pe când ăștia se trezesc când vor ei și bagă niște meditație dimineața lângă cafea că pe ei nu îi pontează nimeni.
În următoarea dimineață ne trezim și mai frustrați și deschidem Facebookul să aruncăm cu niște commenturi decisive în acei influențări de la care aseară ne doream sfaturi de viață pentru că ei de ce au și eu nu? Fără să ne gândim că nici ei nu au viața pe care o afișează pe internet, nici ei nu arată ca în pozele lor și cu siguranță și ei suferă de frustrările lor cauzate, multe dintre ele, chiar de acest job pe care și l-au însușit.
Să trăiești zilnic cu ideea că nu poți să ieși pe stradă nearanjat pentru că oamenii se așteaptă să arăți ca pe Instagram brrrrr…..
Uităm însă că ei fără noi nu ar mai exista pe internet. Dacă nu am mai băli sau privi cu invidie la pozele lor, ei ar dispărea. Degeaba ne plângem de ei dacă dăm cu follow în continuare.
Mă uit la prietenii mei și foarte puțini dintre ei au reușit să își cumpere ceva doar al lor din munca lor de zi cu zi cu banii jos. Iar asta nu îmi dă prea multe speranțe. Să investești e greu mai ales când depinzi de jobul tău actual care nu te lasă să pui prea mulți bani deoparte fără să faci foamea, să iei orice fel de credit pentru o posibilă investiție e din nou greu, unde mai pui că dacă vrei să începi o afacere trebuie să ai timp pentru ea, asta înseamnă să renunți la job, acoperiș și mâncare. Sau la viața ta socială și la somn. Chiar dacă o faci din pasiune, corpul are nevoie de odihnă.
Nu poți lua decizii corecte dacă nu ai mintea limpede.
Apoi ne mirăm că toată lumea vrea să fie influencer!
În rest, pe mine mă găsiți pe profil sau pe pagină.
Ah, și pe Instagram drept @oana.teodora!
