Diminețile de toamnă au mereu darul de a mă transporta cu aerul lor rece și sunetele clare de mașini direct
Nu am nevoie de lucrurile de care am nevoie. Mereu am câte ceva pe listă – după ce o să cumpăr asta nu o să
Realitatea este că aud frecvent comentarii despre cum arăt – sunt comentarii pozitive, în mare parte, despre ce interesantă sunt, ce frumoasă, ce albă, ce
Era o virtute să ascunzi ceea ce simți, să te prefaci că ești imbatabil, că tu nu simți, că ție nu ți se poate întâmpla
Nu v-am mai scris de mult, dar vă scriu acum din noul meu birou adică din pijama. Am absentat din conglomeratul nostru virtual pentru că
Sunt în tren spre Edinburgh. Am plecat din Ashford de la Andreea ca să mă duc în Edinburgh la Andreea. Pe toate prietenele mele le
Știu că sunt psiholog și că am studiat peste mări și țări și am făcut și am dres, dar acum vă scriu din perspectiva mea
Nimeni nu e ca mine Nimeni nu a crescut în pijamalele în care am crescut eu, cu mâncarea, traumele, jocurile, vacanțele, prieteniile, educația și vorbele
Sunt o contradicție. Când eram eu mică și eram la facultate mi-am făcut, ca orice student la psihologie, o grămadă de teste. Unul dintre ele
Am găsit un document intitulat Stories în laptopul meu – am o vagă impresie când am început să scriu la el, dar nu știu exact cum
Facebook-ul mi-a amintit astăzi că mâine se face un an de când job-ul meu principal este să scriu. M-am gândit, ce previzibil, hai să scriu
@oana.teodora
Shifted by
