România – ce țară nasoală!

Vă zic eu de aici din America la 6 dimineața că nu mai pot să dorm, fir-ar să fie ea diferență de fus orar de 10 ore cine a pus, dom’le, California aici?!

Am fost în pelerinaj cu pelerina prin România ca să nu stau acasă să mă frământ că mai am puțin și plec peste mări și țări singură pe lume, nu e nimeni pe drum, nu e nimeni acum. M-am înhămat ca copilot la mașina unei prietene care nu vrea să fie expusă pe internet și care crede că Facebook-ul este doar ca să te uiți la filmulețe cu căței și pisici. Da, e adevărat, trăiește fără selfie-uri, fără poze cu mâncare, fără check-in, fără listening to, fără watching, fără traveling to, fără hashtag-uri, nu știe ce setări are Facebook-ul, de Instagram nu mai zic, e practic o pustnică în mijlocul Bucureștiului. Dar eu o accept așa cum e. Ah, de fapt în afară de filmulețe, pe Facebook se mai uită la ce scriu oamenii când dau review de o stea la ceva, dar să nu vă apucați să faceți asta că nu o să vă mai desprindeți. E super amuzant. Mai ales ălea de la shaormerii.

Așa, să continuăm. Eu îmi doresc de foarte mult timp să merg pe Transfăgărășean, așa că am mers pe Transalpina pentru că autocorrect. Ne-am uitat pe hartă și părea un traseu scurt, dar se pare că nu dădusem zoom destul că Transalpina e foarte, foarte lungă și întortocheată, dar are niște peisaje extrem de frumoase. Ne propusesem în prima zi să mergem până în Tîrgu Mureș, apoi la Vatra Dornei, Bicaz, Vaslui și mai vedem de acolo.

Ziua unu

img_4309

București – Militari (da, e alt oraș) – Vărzaru – Milcoiu (hăhă)

img_4310

Râmnicu Vâlcea unde am văzut în benzinărie un bărbat și un copil cum și-au așezat o farfurie de porțelan plină cu coaste și jumătate de pâine ruptă dintr-o pâine întreagă direct pe iarbă lângă mașină și au mâncat stând ciuciulete aplecați deasupra farfuriei – notez că mașina era a lor, nu păreau sărmani în niciun fel, doar nerăbdători să își molfăie coastele cumpărate din benzinăria care avea și terasă cu mese și scaune. I love Romania. După câteva momente de molfăit și-au dat seama că nu prea e combinație să mănânci așa în iarbă și s-au dus pe terasă. Cu pași grăbiți, cu pâinea peste mormanul de coaste. Mi-e foame.

img_4311

Păi nu?

Copăcelu – Govora – Tomșani – Horezu

img_4312

Aici e cu brânză din aia pe care mai nou o găsești prin bistrouri hipsterești de prin București.

Polovragi – Baia de fier – Novaci pe unde începi să urci pe Transalpina în timp ce asculți melodii din clasa a 5-a

 

img_4314

Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!

 

Rânca și Transalpina în toată splendoarea ei și eu cu pelerina mea făcută de Șerbana, ce frumos e să îți faci haine la comandă și să construiești împreună și să vorbești despre materiale și cum ai vrea să fie și de ce și să urmărești procesul și să vezi cum ia naștere ceva care e doar al tău. Nu pot fi toate hainele la comandă, dar e frumos ca unele dintre ele să aibă și o poveste. I like that.

Am mers mult și bine fără să vedem prea mulți oameni, fără semnal, fără Facebook, fără nimic așa ca sălbaticii. Și, mai ales, fără toaletă.

img_4334

Am ajuns la Stâna Ștefanu unde aveau toalete din ălea afară pe care nu le-am folosit pentru că prințesele de noi au crezut că sigur o să găsim un restaurant, ceva în curând. Sigur.

Ah, și aici mai aveau acești măgăruși cerșetori care au o față veșnic tristă, mușcă din volan și ling geamuri.

img_3930

 

Obârșia Lotrului – Lacul Oașa

Iar apoi am mers o veșnicie din nou fără să vedem oameni, mașini, case, urme de existență umană, semnal la telefon.

Tău Bistra (ce nume e ăsta?!) unde ne-am oprit, în sfârșit, să mâncăm la Popasul regelui deși credeam că ah, de acum încolo vor fi peste tot numai restaurante și hoteluri, n-au fost, am mai mers iar o veșnicie fără țipenie de casă, bine că am mâncat acolo cașcaval pane și am băut sirop de brad din ăla de care nu îmi plăcea când eram mică, dar ce bun a fost acum după o sută de ani petrecuți în pustietate ca Bear Grylls ăla.

Am mers iar mult, am zis că ne cazăm Sugag – Mărtinie – Căpâlna – Laz – Săsciori – Sebeșel și ne-am cazat în primul oraș care ne-a ieșit în cale, ne-am făcut rezervare pe Booking la Hotel Eka din Sebeș, foarte drăguț și foarte, foarte curat, doar că e dubios că e fix printre niște blocuri, de fapt hotelul e jumătate dintr-un bloc cu locuințe, mă rog, n-am înțeles exact de ce și cum, dar a fost ok. Am dormit.

Ziua doi

Sebeș – am luat-o greșit pe autostradă – Sebeș iar – străduțe întortocheate fără semne de circulație să știe și săracii bucureșteni pe unde să meargă și ei pe drum (știu că nu sunt bucureșteancă) – Alba Iulea

img_4341

Ne-am oprit să mâncăm la o pizzerie în Alba Iulea, am cerut sos picant, mi-a adus ketchup, mi-am pus ketchup pe pizza mea cu anghinare, n-a fost chiar așa rău, mi-era foame.

img_4342

Trei mere – două mere – măr.

Raiffeisen – Banca Transilvania era coadă că era 15, zi de salariu – Oiejdea (?!) – Teiuș – Aiud – Mirăslău (Miră ce?) – Am văzut un nene căruia i se stricase mașina și un băiat a oprit și l-a ajutat să împingă, ce băiat drăguț – Inoc – Unirea (ca pe liceul meu) – Turda – Salina Turda (scump, da’ îi frumos, nu se compară, am vrut să cumpăr niște sare, dar nu mai aveau, am lins puțin pereții)

A3 – Luna – Chețani – Luduș – Tutti Frutti Summer Love – Cuci – Lacul Iernut – Cipău – Ogra – Sânpaul – Recea (calda) – Maluma – Felices Los 4 pentru că sunt o cocalară latino – Raluka și Killa Fonic – Dulce otravă – Tîrgu Mureș

img_4351

Singura poză pe care am făcut-o aici și poate cea mai relevantă.

Am mers la La Teo să mâncăm paste Cacio e Pepe pe care le mai mâncasem acolo și au fost super bune, de data asta nu au fost chiar așa bune, cine știe, poate aveau o zi nașpa, dar tot le-am mâncat. Am tras la Nomad Living, e ok, cam zgomotos, se tăvăleau ăia de sus pe jos, nimic ieșit din comun.

Ziua trei

Tîrgu Mureș – Sânișor (hihi) – Șardu Nirajului (cine dă denumirile ăstea?!) – Tâmpa – Miercurea Nirajului – Drojdii – Praid (unde am mai fost cu mama când eram mică la salină și ne-a dus un miner prin galerii care nu sunt deschise publicului și a fost foarte frumos) – Borzont – Gheorgheni

Lacu Roșu – Cheile Bicazului – Bicazu ardelean – Neagra – Ticoș Floarea – Bicaz

Piatra Neamț – Restaurant Noir unde am mâncat super bine, mai vreau – Roznov (roz mov?) – Buhuhuhuși – Racova (nu cu h) – Lespezi – Măgura – Helen Hotel (foarte frumos)

Ziua patru și ultima

Bacău – Cleja – usturoi vânzare angro – Sascut (de unde e Sime și unde am fost după nunta ei, e un sat mic și drăguț și colorat) – Urechești – Adjud – o Corona – Pufești – Tișița – Garoafa – Focșani – două Corona – Puiu Service – Potârnichești – Buzău – stixuri cu susan în loc de covrigi de Buzău – Vulcanii Noroioși – mi-e foame.

Peisaje apocaliptice la Vulcanii Noroioși

Își are rostul vreo descriere?

img_4388

Apogeul acestei călătorii a fost această vulpe surprinsă cu nerușinare în timp ce se ștergea la fundulețul ei de vulpe:

Concluzia mea este că încă sunt atârnate multe beculețe de Crăciun prin localități, dar ce rost mai are să le dăm acuma jos, mai e puțin până la Crăciun, avem o țară frumoasă cu peisaje superbe, păcat că am construit blocuri peste tot.

Buzău – Spătaru – Limpeziș – Șindrilița – Mega Image (gata, suntem acasă)

 

Bonus: Apusul pe care l-a pozat, bineînțeles, toată lumea (fără filtre).

The end.

 

Mă găsiți pe Facebook aici.

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s